vreau să mă duc
în tot ce este nevăzut
și
cu tot, în mine să mă scap de noi
și
să zbor
spre mult...
căci nu încap în tot
căci nu,
nu sunt nici eu,
dar nu-s nici tu,
și
nici nu fi-voi printre noi.
și
cu nou
și
bun
și
cu aspru-nceput
în zbor de vânt
și în
gol de cânt
să mă pierd încet în gând
da, du-mă pe rând
în zbor
și
dor
și
triste de azur plecând...
și
cu dor de toate
și
cu dor de toţi
ce voi să uit
în miez de nopţi
să mă frâng
să mă sparg
și
să mă duc...
tot să fiu,
și
vrut-am tot mai mult să fiu
m-am frânt, însă, în zbor
și-am
devenit muritor
și în
golul meu lăuntric
m-am închis să-mi sorb
ca un vânt în zborul său
sau o pană în al său dor
da, sunt eu,
de fapt nu sunt,
nici nu mai pot...
dar ia-mă acum
și
du-mă, du-mă
în depărtare,
în depărtare,
niciun pas de neursită cale
să nu mă înduplece să mă-ntorn
spre mine
spre tine,
în gol...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu