Precum un fir de colb spre goliciune,
Ori noapte spre strangere de suflet,
Se-mpacheteaza dor: cutii si cutiute.
Fiecare amintire se va eticheta
dupa moravul sau, ori nesupusa,
va inunda un ochi de poveste nespusa.
Asa se vrea el, dorul, o poveste:
Nu poate cere mai mult de nesupunere
Sau doar... ceva mai mult de-o palma stearsa de iubire.
El nu poate fi schitat mai mult de-un...
Punct. De-o sete. Nu poate fi fiinta,
ci doar vers. Un vers varsat spre suflet.