Poezie17: Drum

Tu nu trebuia sa existi!
Nu pentru mine,

nu pentru pierderea eului,

nu pentru gustul pleoapelor mele...

Puteai sa existi pentru o harta,
pentru orice alt tarm de suflet,
insa nu pentru al meu,
caci acesta nu este pamantul fagaduintei
promis de vre-o ursitoare binevoitoare...

Pentru o floare ori poate pentru
oricare alta soapta, puteai sa te nasti din
lut, din tarana ori priviri oachese,
dar nu si pentru adancile mele regrete...

Cat de cruda este daruirea spre mine,
spre pierdere sau speranta,
cat de nemilos este jocul tau de cuvinte,
o hipnoza lovita de peretele ratiunii
varsate intr-un pahar pe jumatate plin...

Nu trebuia sa stai acolo,
in pragul usii, in calea zidului bine varuit
nu in drepta mea, ci a oricui altcuiva.

caci te-am facut licoare,
amestec de vin si de venin,
in scrum de muzica si patos,
iar tu, pe mine, doar... atat...