Este incredibil cate poti vedea/auzi astazi la televizor...Toate filmele sunt caracterizate de aceleasi cuvinte, ajunse, intr-un final, sa cada in banalitate:"teroare","razboi","criza","supravietuire","moarte" etc.
Iar stirile care mai mentioneaza din cand in cand despre tot ceea ce se intampla in lume la ora actuala nu fac referire decat la cifre:"O mie de morti","500 de case daramate","pagube de milioane de Euro" etc...Uneori parca ne si zicem, gandindu-ne la cifre: "Doar atat? ieri au fost cu 2000 mai multi..."
Oare nu suntem absurzi? Nu ne-am tampit cu totii? Nu mai stim ce inseamna sa traiesti? Sau sa iti doresti sa traiesti? Sa te rogi pentru o zi de liniste, pentru o singura zi in care teroarea sa nu iti umple inima, sa nu te sece pana la inexistenta?
Oameni buni, se intampla lucruri mult mai grave pe lumea aceasta decat despartirea lui Catalin Botezatu sau decat drogurile lui Mutu!
Este intr-adevar ingrozitor cum mass-media impiedica circularea informatiilor cu adevarat importante si cum oamenii politici sunt cu totul coplesiti de problema economiei mondiale...
Oameni mor.
Zi de zi.
Si noua ne pasa doar de cate calorii are un iaurt...sau de faptul ca nu primim suficienta atentie din partea celor din jur.
Exemple concrete: in zilele ce urmeaza.
Un comentariu:
Inainte sa citesc postu` asta, l-am citit pe cel precedent si bineinteles ca am fost socata. Nu ca n-as fi stiut unele lucruri, doar ca pur si simplu nu ma gandeam la ele. Da, e grav. Da, noi ducem o viata putin spus de lux, in comparatie cu ei. Dar noi ne raportam la lucrurile din jurul nostru. Strict din jurul nostru. Ne raportam la viata celor din familie (adica rude), la viata celor din bloc, la viata cunoscutilor. Nu ne gandim cum e in cealalta parte a lumii. Asa e firea omeneasca. Asa e, si nu prea avem ce sa facem...
Trimiteți un comentariu